Tendințele economice în 2025: Adaptare și inovație pentru competitivitate

Andreea Negru, președinte PEFA, a susținut: “Ne aflăm într-un moment de regândire a ordinii economice. Globalizarea a început deja să se schimbe, iar multipolarizarea lumii prinde contur. Trendurile pe care navighează acum economia lumii trebuie analizate fără judecăți de valoare , atât cât este posibil acest lucru. Vorbim despre redefinirea comerțului mondial, unde taxele și tarifele vamale obligă marile puteri economice să își redefinească zonele lor proprii de dezvoltare. Zilnic auzim de creșterea cheltuielilor de apărare și înțelegem că pentru a avea pace trebuie să ne pregătim de război și mai mult, vorbim de revoluția inteligenței artificiale”.

*** Provocări economice - prudenţă în planul politicilor publice şi eforturi pentru a beneficia de oportunităţile oferite de fondurile europene

“ Din perspectiva BNR, una dintre evoluţiile atent monitorizate, dată fiind influenţa semnificativă asupra prognozelor economice şi conduitei de politică monetară, este atragerea şi utilizarea fondurilor europene integral şi la timp. Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanţare a unor investiţii majore în economie”, a declarat, în cadrul conferinței, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR. Domnia sa, a evidențiat riscurile economice majore, precum inflația, deficitul bugetar și volatilitatea piețelor. În legătură cu mediul de afaceri, viceguvernatorul băncii centrale a afirmat că, din păcate, companiile din ţara noastră sunt prea puţin inovative, citând Innovative Scoreboard 2024, şi, din această cauză, nu aduc plusvaloare şi nici nu sunt competitive la nivel global.

La rândul său, Lorena Stoian, prim-vicepreședinte PEFA, a subliniat importanța colaborării între mediul de afaceri și autorități pentru a face față provocărilor economice: „2025 se prefigurează un an dinamic și impredictibil, în care flexibilitatea, inovarea, parteneriatele strategice și investițiile inteligente vor fi determinante pentru succesul economic. Conferința Tendințe Economice 2025 reunește autoritățile publice centrale și lideri din diverse industrii pentru a discuta direcțiile esențiale ale dezvoltării economice și pentru a identifica oportunități de creștere sustenabilă.”

*** Industria de apărare – motor al economiei românești

Ștefan Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-ministrului, a evidențiat noua strategie a industriei naționale de apărare, care poate deveni un pilon esențial al economiei. Domnia sa a susținut ca adoptarea unei noi legi a cooperării industriale va stimula producția autohtonă și va atrage investiții în domeniu.

Prezenta la conferință, Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a subliniat progresele țării în zona plăților digitale. Republica Moldova a fost acceptată în zona SEPA, ceea ce va facilita tranzacțiile în euro. În plus, sistemul de plăți instant MIA a devenit un succes, având peste 500.000 de utilizatori. Potrivit guvernatorului BNM, peste 65-70% din comerţul Republicii Moldova este orientat către Uniunea Europeană, iar 30% către România.

*** IMM-urile între tehnologie și resursa umană

Florin Jianu, senator PSD și reprezentant al IMM România, a remarcat că, deși întreprinderile mici și mijlocii investesc mai mult în tehnologie, formarea profesională a angajaților rămâne deficitară. În acest context, finanțarea inovării trebuie prioritizată pentru a susține competitivitatea IMM-urilor.

Florin Jianu a declarat: "Din perspectiva IMM-urilor am observat o nevoie mai mare, o dorinţă şi chiar o realitate în ceea ce înseamnă investiţiile în noile tehnologii. Am văzut o creştere cu aproximativ 50% a IMM-urilor care investesc în tehnologie, în ceea ce înseamnă inovaţia. În acelaşi timp, însă, paradoxal, nu am văzut această creştere în ceea ce înseamnă investiţiile în resursa umană”.

*** Impactul geopolitic asupra economiei românești- 0,8% din PIB, în urma războiul comercial declanşat de Donald Trump

Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară a afirmat că în actualele condiţii geopolitice, în care "improbabilul devine probabil", trebuie ca autorităţile şi mediul de afaceri să vadă ce pot face împreună pentru ca să avem în continuare o economie puternică. "Vorbim despre circumstanţe geopolitice nefericite, ce pot fi combătute cu alinierea la alianţe economice şi militare. Vorbim despre deficitul bugetar care poate fi redus printr-o mai bună colectare şi prin atragerea unor investiţii străine. Vorbim despre deficitul comercial, ce poate fi diminuat prin investiţii bune, care pot fi realizate prin absorbţia fondurilor europene. Şi, pe lângă acestea, avem nevoie de generalizarea guvernanţei corporative şi de transparenţă", a spus preşedintele ASF.

Vicepreşedintele ASF, Dan Armeanu, a precizat că războiul comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump va avea în ţara noastră un impact de 0,7-0,8% din PIB, şi că majorarea cheltuielilor de apărare va adăuga cel puţin 2 puncte procentuale pe deficitul bugetar, la care se vor aşeza şi cheltuielile cu dobânzile. De aceea, domnul Armeanu afirmă că reducerea deficitului bugetar prevăzută în planul agreat de Guvern cu Comisia Europeană va fi înlăturată de cheltuielile de mai sus care vor reprezenta 3,5% din Produsul Intern Brut. Â

În intervenția sa, Sterica Fudulea, președinte CES a subliniat importanța dialogului social și civic aflat în spatele oricărei decizii politice: ”Întotdeauna, decizia politică este aceea care se vede mai mult decât oricât. Ceea ce nu se vede este dialogul social şi civic din spatele acestei decizii. Nu avem o cultură a dialogului social şi civic în ceea ce înseamnă implementarea şi parcursul legislativ. De multe ori, dialogul are loc în ziua în care se avizează o iniţiativă legislativă, ceea ce nu este bine aproape deloc. Dialogul social și civic reprezintă pilonii unei societăți democratice și echilibrate, asigurând un cadru de cooperare între toți factorii interesați”.

În concluzie, în fața noilor provocări economice, România trebuie să adopte politici de stimulare a inovării, să eficientizeze cheltuielile publice și să maximizeze utilizarea fondurilor europene. Conferința Tendințe Economice a evidențiat importanța colaborării între sectorul public și mediul de afaceri pentru a naviga cu succes această perioadă de tranziție economică.

Conferința a fost organizată cu sprijinul partenerilor strategici: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, IMM România, Federația Patronală a Energiei- FPE, PIMM Brașov și Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare în Informatică -ICI București, precum și cu implicarea celor mai mari jucători din economie, parteneri ai evenimentului, care vor contribui la dezbateri: Cloud 9 Residence Evolution, Cancom, IMSAT, BCR, CEC Bank, Banca Transilvania, Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Electrica SA, Exim Banca Românească, XTB , UNSAR, International Alexander, Reciclad’OR, Fondul Român de Contragarantare, DO Security, Advanced Business Software, Diana Dragomir și Asociații, Cosmetrice, Moov Leasing, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA și DEEA Consulting&Communication.

Parteneri media: Antena 3 CNN, TVR, Prima News, Profit.ro, Canal 33, Agerpres, Financial Intelligence, stiripesurse.ro, Club Economic, Economistul, Transilvania Business, Ziarul Bursa, I AM News, News One, InvesTenergy, The Diplomat Bucharest, V4 Media, EM360, Club Antreprenor, Focus Energetic, Money.ro, Energy Industry Review, Iubim Brașovul.

Despre PEFA

Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA este organizație patronală, membră a IMM România, singura confederație reprezentativă la nivel național pentru IMM-uri. PEFA promovează și susține egalitatea de gen, rolul și importanța femeilor în societate și în economie. Patronatul oferă antreprenorilor o platformă puternică pentru a-și face auzite vocile atât la nivel național, în relația cu autoritățile publice centrale și locale, cât și european. PEFA reprezintă interesele membrilor săi, companii din toate domeniile de activitate, conduse de femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale.