Visa, semnal de alarmă privind fraudele. Tentative de peste un miliard de dolari într-un an

Peste un sfert din această sumă provine din Europa, semn că securitatea digitală rămâne o problemă majoră pentru consumatori, business-uri și instituțiile financiare.

Un rol major al tehnologiei și al analizei comportamentale

Fără a intra în detalii tehnice publice prea aprofundate, raportul Visa evidențiază două componente cheie în lupta împotriva fraudelor. Prima este tehnologia: sisteme automatizate de detecție, inteligență artificială, analiză în timp real a tranzacțiilor. A doua este expertiza umană: experți în securitate, foști specialiști din forțele de ordine, analize de risc care pot interpreta semne subtile de fraudă.

Un departament special, Visa Scam Disruption (VSD), face parte din strategia prin care compania intervine rapid pentru a întrerupe escrocherii, a proteja utilizatorii și a preveni pierderi care ar putea destabiliza încrederea în plățile digitale.

Europa: un punct vulnerabil, dar și un punct de intervenție

Continentul european apare ca un punct critic în această ecuație. Thornele fraudelor nu sunt doar “afară”: ele sunt internaționale, transfrontaliere, și afectează direct consumatorii europeni. În cadrul activităților VSD, a fost descoperită o schemă amplă de fraudă care folosea reclame pe rețele sociale pentru a atrage posesorii de carduri să facă achiziții false. Alte elemente: URL-uri multiple, coduri de comercianți falsificate, colectarea de date de la milioane de carduri compromise.

Visa raportează că a prevenit pierderi de sute de milioane de euro prin intervenții rapide, dar recunoaște că infractorii se adaptează constant, schimbă tactici și exploatează orice slăbiciune a sistemelor bancare, comerciale sau de securitate digitală.

Cum te protejezi de fraude

Publicul care folosește carduri, conturi business sau face plăți internaționale trebuie să fie atent la mai multe aspecte care de obicei nu sunt mediatizate:

• Verificarea de fiecare dată a adresei site-ului sau a link-ului primit prin email, SMS sau reclame;
• Atenția sporită la reclame “too good to be true” pe rețele sociale, care cer date bancare direct sau redirecționări către site-uri dubioase;
• Activarea autentificării în doi pași, folosirea alertelor bancare (SMS, aplicație) și monitorizarea periodică a extraselor de cont;
• Colaborarea cu băncile și autoritățile locale, raportarea rapidă a oricărei activități suspecte.

De ce frauda rămâne atât de profitabilă

• Volumul mare de tranzacții electronice oferă acoperire infractorilor: tranzacții mici, dar numeroase, unele “splinter-frauds” distribuie riscul.
• Lipsa de educație digitală: mulți utilizatori nu cunosc metodele moderne de fraudă (phishing, vishing, SIM-swap, spoofing de număr, reclame false).
• Tehnologiile vechi sau sistemele bancare locale cu securitate mai slabă sunt ținte preferate.

Prioritățile Visa și direcția spre 2026+

Visa anunță că a investit miliarde în ultimii ani în tehnologie și securitate, dar strategia nu se oprește aici. În următorii ani, accentul va fi pe:

• Îmbunătățirea continuă a AI-ului de detecție fraudelor, pentru ca sistemele să învețe din fiecare încercare;
• Extinderea colaborării între instituții financiare, autorități de reglementare și companii de tehnologie, pentru schimbul de informații și reacție rapidă;
• Educarea publicului, mai ales a utilizatorilor de carduri digitale și platforme de plată online, să devină vigilent și să cunoască semnele tentativelor de înșelăciune.