Cine au fost Sfinții Împărați Constantin și Elena? Semnificația specială pentru o au pentru creștini

Vorbim deci despre una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox de peste an, un eveniment care reunește credința și tradițiile populare.

Cine au fost Sfinții Constantin și Elena?

Primul împărat roman care a adoptat creștinismul se numește Constantin cel Mare. S-a născut în anul 272 și este cel care a emis edictul de la Milano, actul prin care religia creștină a devenit permisă în Imperiul Roman, convocând totodată și Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, care aa vut loc în anul 325. Cu ocazia acestuia s-a clarificat dogma creștină și a avut loc întărirea unității Bisericii.

Citește și

Elena îl pune la punct pe CRBL după divorț: „Îl rog să fie mai discret!” Ce a spus despre fiica lor

Elena îl pune la punct pe CRBL după divorț: „Îl rog să fie mai discret!” Ce a spus despre fiica lor

Elena a fost chiar mama sa, care era recunoscută ca fiind o femeie foarte evlavioasă, care făcea deseori pelerinaje în țara sfântă, acolo unde a descoperit crucea pe care a fost răstingit Iisus Hristos. Cu ocazia acestui eveniment, Elena a fost numită Împărăteasa creștinilor, fiind considerată o mare susținătoare a credinței. Biserica Ortodoxă i-a canonizat pe amândoi pentru rolul deosebit pe care l-au avut în răspândirea creștinismului în lume dar și în consolidare Bisericii ca o instituție.

În toată lumea, în ziua de 21 mai, Bisericile oficiază slujbe speciale, la care iau parte numeroși enoriași, care vin și aprind lumânpri, se roagă și se împărtășesc. Numeroși români își sărbătoresc ziua onomastică în această zi specială, vorbit despre Constantin sau Elena și derivatele acestora, Costel, Costică, Leana sau Ileana.

Citește și

Horoscop zilnic 20 mai 2025. O zodie are parte de vești bune, ce i-au pregătit astrele

Horoscop zilnic 20 mai 2025. O zodie are parte de vești bune, ce i-au pregătit astrele

În România, în special în zonele rurale, există numeroase tradiții și obiceiuri care se țin în această zi. Una dintre cele mai cunoscute este aceea că pe 21 mai nu se lucrează niciodată pământul pentru că altfel ar atrage seceta sau chiar distrugerea culturii de către păsările cerului. Fac, astfel, un fel de amristițiu cu natura, prin intermediul cpruia își vor dedica ziua participării la slujbe și la rugăciuni.

Totodată, femeile au obiceul de a aprinde focul în grădină, fac un fel de ritual prin intermediul căruia gospodăria va fi protejată pentru tot parcursul anului. În zone precum Transilvania sau Banat, femeile fac colaci sau cozonaci, pe care îi împart ulterior pentru sufletele adormiților.

În Oltenia sau Muntenia se spune că în cazul în care va ploua pe data de 21 mai, în ziua în care sunt sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena, atunci vara va fi una bogată, însă în cazul în care va fi senin și soare, e semn rău, căci se spune că vor urma incendii, secetă sau pierderi mai în agricultură.