Personalitatea zilei 30 ianuarie | Phil Collins, copilul care bătea ritmul înainte să știe regulile
Galerie foto(5) Galerie foto (5 fotografii): Personalitatea zilei 30 ianuarie | Phil Collins, copilul care bătea ritmul înainte să știe regulile
Vlad Măntoiu | Publicat: 30.01.2026 09:30 | Actualizat: 31.01.2026 10:00
Philip David Charles Collins s-a născut pe 30 ianuarie 1951, în sud-vestul Londrei. La cinci ani a primit primul set de tobe, o jucărie care, în cazul lui, n-a rămas jucărie. A exersat obsesiv, cântând ”peste” ce auzea la radio și TV, și a fost influențat devreme de The Beatles, în special de Ringo Starr, dar și de zona de soul (Motown/Stax) care avea să-i coloreze ulterior sound-ul.
Partea fascinantă este că înainte să fie ”Phil Collins din Genesis”, a fost Phil Collins actorul. A făcut școală de dramă și a prins roluri în copilărie, inclusiv unul mare: Artful Dodger în producția de West End a musicalului ”Oliver!.” Practic, încă din adolescență era deja ”profesionist” pe scenă, doar că, la un moment dat, a schimbat lumina reflectoarelor cu lumina din studio.
De la actor copil la toboșarul care a intrat în istorie
În 1970, Collins devine toboșarul trupei Genesis. Nu era doar încă un instrumentist: energia lui a ridicat trupa, iar în scurt timp a devenit și o piesă vocală important, pentru că timbrul lui se potrivea surprinzător de bine cu Peter Gabriel.
![]()
Marea răsturnare vine în 1975, când Peter Gabriel pleacă. Genesis caută un solist nou, dar după audiții și luni de căutări, Phil Collins ajunge să preia el microfonul. A fost o mutare care, în teorie, putea distruge trupa. În practică, a dus la un nou capitol: Genesis devine tot mai mare, iar Collins devine o figură centrală a rock-ului britanic.
Anii ’80: momentul în care a devenit ”aproape nescăpabil”
Dacă în anii ’70 a fost ascensiunea, anii ’80 au fost dominația. Collins pornește serios cariera solo, iar povestea e fix genul de combustibil care naște hituri: viață personală complicată, emoție, furie, melancolie, plus o dragoste uriașă pentru soul.
Albumele lui solo, ”Face Value” (1981), ”Hello, I Must Be Going” (1982), ”No Jacket Required” (1985), ”…But Seriously” (1989), îl transformă într-un monstru de popularitate. ”In the Air Tonight”, ”Against All Odds”, ”Sussudio”, ”One More Night”, ”Another Day in Paradise” devin coloana sonoră a epocii.
![]()
Și apoi vine episodul care sună aproape neverosimil: Live Aid, iulie 1985. Collins este singurul artist care cântă la ambele concrete, de la Londra și Philadelphia, în aceeași zi, făcând transferul cu elicoptere și avionul Concorde. Genul de detaliu care, fie că îl iubești, fie că te enervează, te obligă să recunoști: omul ăsta chiar a trăit la intensitate maximă.
Dincolo de melodii, Collins a rămas celebru și pentru o amprentă sonoră: ”gated reverb” pe tobe, efectul acela uriaș, ”tăiat” brusc, care a făcut ca multe piese să sune ca un stadion chiar și în căști. E unul dintre motivele pentru care, și azi, când pornește un anumit tip de beat, lumea spune: ”sună a Phil Collins”.
Disney, Oscar și încă o metamorfoză
În 1999, Collins scrie și interpretează cântecele pentru filmul animat Disney Tarzan. ”You’ll Be in My Heart” îi aduce Oscarul pentru Cel mai bun cântec original. E momentul în care intră într-o ligă rară: rockstar-ul care devine și ”vocea” unei generații crescute cu Disney.
Collins părăsește Genesis în 1996 ca să se concentreze pe solo, dar istoria are obiceiul să revină: trupa se reunește pentru turneul ”Turn It On Again” (2007), apoi încă o dată pentru ”The Last Domino? Tour” (2021–2022), prezentat ca ultimul mare capitol Genesis, cu fiul lui, Nic, la tobe.
![]()
Omul cu 150 de milioane de discuri și cu o relație complicată cu faima
Estimările din datele furnizate îl plasează la aproximativ 150 de milioane de discuri vândute în lume, o cifră de superstar absolut. A câștigat multiple Grammy, Brit Awards, Golden Globes, Oscar, a intrat în Songwriters Hall of Fame și Rock and Roll Hall of Fame, cu Genesis.
![]()
Dar partea de ”cancan” e paradoxul: Phil Collins a fost, simultan, unul dintre cei mai iubiți și unul dintre cei mai luați la țintă. A existat o perioadă de ”Phil fatigue”, lumea îl vedea peste tot, îl auzea peste tot, iar reacția a fost un mix de admirație și saturație. Chiar el a recunoscut ulterior că omniprezența i-a făcut pe mulți să-l deteste, deși succesul nu fusese planul lui.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.