Irina Margareta Nistor refuză să traducă înjurăturile din filme! Care este motivul: „E o poveste întreagă”

Pe deasupra, Irina Margareta Nistor este cunoscută și pentru faptul că a fost traducător pentru TVR, înainte de 1990. Cu toate acestea, nu mulți sunt cei care știu că a refuzat vehement, de-a lungul timpului, să traducă înjurăturile producțiilor pentru care lucra. [article|57]

De ce refuză Irina Margareta Nistor să traducă înjurăturile din filme

Invitată în podcastul lui Adrian Artene, Irina Margareta Nistor a povestit că nu concepe ca vocea ei să fie, vreodată, una de torționar. Din acest motiv, criticul de film susține că nu va înjura niciodată și nici nu va accepta să traducă înjurături.

„Deci, vocea mea nu va fi niciodată o voce de torționar, este clar, nu voi înjura. Mai avem așa… Sfinte Sisoe și multe altele. Vorba aia, melodia de la Taxi de aici a pornit deși, aia e așa cu dus și întors, că ei spun că, mă rog, e o formă de cenzură.”, a mărturisit, în podcastul lui Adrian Artene.

Se pare că povestea înjurăturilor are o rădăcină mult mai adâncă. Irina Margareta Nistor a povestit că înjurăturile îi aduc aminte de perioada comunistă, dar și de traiul deținuților din închisori și asociază acest tip de limbaj cu soarta celor din spatele gratiilor.[article|29]

„În închisorile comuniste, era una dintre modalitățile torturii”

„Acolo e o poveste întreagă și, din nou, sunt niște legende greșite. Într-adevăr, eu nu traduc înjurături pentru că în casă la noi nu se înjura în primul rând și în al doilea rând pentru că mereu spun asta și aș vrea să fixăm chestia asta că poate ne-ar mai scuti de înjurături în filmele recente românești sau în traducerile mult prea crude inclusiv pe la Netflix sau pe unde or mai fi, pentru că în închisorile comuniste era una dintre modalitățile torturii. Îi puneau să se înjure între ei sau îi înjurau pur și simplu.[article|17]

Și repet, până în ‘87, până la revolta de la Brașov a continuat sistemul ăsta și discutam cu muncitorii de acolo care au supraviețuit, firește, după ce s-a făcut filmul «Doi ani prea devreme» despre revolta de la Brașov și vedeai câte un muncitor d-ăsta zdravăn și spunea «Doamnă, putea să ne bată, să ne înfometeze, dar când ne punea să ne înjurăm sau ne înjurau era cea mai mare pedeapsă»”, a adăugat aceasta.